Citicolina (Difosfocin) - prezintă un mononucleotid - citidin 5'- difosfocolin (CDP-colin). Citicolina (Difosfocin) creşte sinteza acetilcolinei fiind sursă de colină şi stimuliază biosinteza a 3 fosfolipide structurale de bază a membranelor neuronale: fosfatidilcolina, fosfatidilserina şi fosfatidiletanolamina. Astfel Difosfocin contribuie la ameliorarea funcţionării mecanismelor membranare, inclusiv a pompei ionice şi a neuroreceptorilor.
Difosfocin posedă următoarele acţiuni:
Difosfocin contribuie la restabilirea structurii şi funcţionării membranelor neuronale, ce duce la păstrarea homeostazei celulare.
Difosfocin intensifică procesele metabolice în creier, înbunătăţeşte absorbţia oxigenului la nivel celular. Difosfocin atenuiază simptomele hipoxiei şi ischemiei cerebrale: înrăutăţirea memoriei, labilitatea emoţională, apatia, dificultăţile în efectuarea acţiunilor de zi cu zi şi de autodeservire.
Difosfocin inhibînd acţiunea fosfolipazelor, diminuiază concentraţia acizilor graşi liberi, împedică formarea excesivă a radicalilor liberi în zonele cerebrale cu vascularizare afectată. Difosfocin previne moartea celulara, influinţînd mecanismele apoptozei.
Difosfocin este eficient în tratamentul tulburărilor neurologice cognitive, sensitive şi motorii de etiologie degenerativă şi vasculară.
În faza acută a accidentului vascular cerebral Difosfocin reduce volumul ţesutului cerebral afectat. Difosfocin activează formaţiunea reticulară a creerului şi restabileşte cunoştinţa în traumatismele cranio-cerebrale.
Indicaţii
Encefalopatii de etiologie diversă, afecţiunilor degenerative a sistemului nervos;
Dereglările cognitive, sensitive şi motorii;
Faza acută a accidentelor vasculare cerebrale;
Traumatismele cranio-cerebrale, în perioada acută şi perioada de recuperare;
Tratamentul complicaţiilor şi consecinţelor afecţiunilor vasculare cerebrale;
Complicaţiile postoperatorii în neurochirurgie;
Terapia de susţinere în sindromul parkinsonian.
DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE
Soluţie pentru uz i/m şi i/v În afecţiunile sistemului nervos Difosfocin se recomandă în doze de la 500 mg/zi pînă la 1000 mg/zi, în 1 - 2 prize, i/m sau i/v. Durata curei de tratament constituie 3 - 4 săptămîni.
În stări acute efect terapeutic maximal se atinge la administrarea Difosfocin în primele 24 ore. Se introduce i/v lent (timp de 5 min) sau în perfuzie cu viteza de 40 - 60 pic/ min. Tratamentul se începe cu administrarea preparatului în primele 2 săptămîni a cîte 500 - 1000 mg (in dependenţă de starea bolnavului) 1 - 2 ori pe zi i/v. Apoi tratamentul trebue continuat cu 500 - 1000 mg 1 - 2 ori pe zi i/m timp de 2 săptămîni. Doza maximă nictimerală - 2000 mg. Durata maxima de tratament este de 12 săptămîni.
REACŢII ADVERSE
În cazuri unice Difosfocin poate stimula sistemul nervos vegetativ parasimpatic şi poate avea efect hipotensiv de scurtă durată. Administrarea îndelungată a Difosfocin nu a arătat efecte toxice, indiferent de calea administrării.
ContraindicaŢii
Hipersensibilitate la preparat.
supradozaj
Cazuri de supradozaj nu au fost determinate.
ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE DE UTILIZARE
Cu precauţie se administrează persoanelor alergice, nou-născuţilor, sugarilor şi copiilor de vârstă fragedă. La injectarea i/m e necesar de a evita înroducerea preparatului în acelaş loc repetat. Preparatul nu trebue indicat pacienţilor cu activitate exagerată a sistemului nervos vegetativ parasimpatic.
Sarcina şi alăptarea Administrarea preparatului în perioada sarcinii şi în timpul alăptării se face numai după consultarea medicului şi sub supravegherea acestuia.
Capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje Difosfocin nu influenţează capacitatea de a conduce unitatea de transport sau de a lucra cu mecanisme şi utilaje complicate.